Mark 2:3-12

3Atunci au venit niște oameni care aduceau la El un paralitic, purtat de patru dintre ei. 4Fiindcă n-au putut să-l aducă la Isus din cauza mulțimii, ei au dat la o parte acoperișul casei unde se afla Isus, au făcut o spărtură și au coborât pe acolo patul pe care era așezat paraliticul. 5Văzând Isus credința lor, i-a zis paraliticului: „Copile, păcatele îți sunt iertate!“.

6Unii dintre cărturarii care ședeau acolo se gândeau în inimile lor: 7„De ce vorbește Acesta astfel? Blasfemiază! Cine poate ierta păcatele, în afară de singurul Dumnezeu?“.

8Însă Isus, cunoscând imediat în duhul Său că ei gândeau astfel în ei înșiși, le-a zis: „De ce gândiți astfel în inimile voastre? 9Ce este mai ușor? A spune paraliticului: «Păcatele îți sunt iertate!» sau a spune: «Ridică-te, ia-ți patul și umblă!»? 10Dar, ca să știți că Fiul Omului are pe pământ autoritatea de a ierta păcatele, ție îți spun
Cuvintele ție îți spun fac parte din v. 11, dar au fost incluse în v. 10 pentru a crea o unitate sintactică și semantică a întregului paragraf.
– i-a zis El paraliticului –
11ridică-te, ia-ți patul și du-te acasă!“. 12El s-a ridicat, și-a luat imediat patul și a ieșit afară înaintea tuturor, astfel că toți se minunau și Îl glorificau pe Dumnezeu, zicând: „N-am mai văzut niciodată așa ceva!“.

Copyright information for RonNTR